Miercuri, 19 decembrie 2018, între orele 12:00 și 14:00, la Gara de Nord, București, Asociația Casa Ioana, împreună cu voluntari din ambasadele britanice și americane, întreprinderi locale și alți voluntari, vor servi mese calde și vor oferi haine și alte obiecte esențiale persoanelor fără locuințe și sărace din București. Ajutând pentru a servi mesele la eveniment va fi ambasadorul britanic în România, Andrew Noble, și ambasadorul american în România, Hans Klemm, precum și Managerul General Al hotelului InterContinental în București, Lior Bebera.

Evenimentul “ Christmas Soup Kitchen”

Gara de Nord, București

Miercuri 19 Decembrie 2018

In martie 2018,FEANTSA și Fondation Abbé Pierrel au publicat cea de a treia trecere în revistă a excluderii locuințelor în Europa 2018, care dezvăluie modul în care milioane de europeni se confruntă cu excluderea zilnică a locuințelor, precum și o imagine dramatică a creșterii numărului de persoane fără adăpost în majoritatea țărilor UE – mai ales copii, femei și migranți.

București – 19 Decembrie 2018 Deși nu este posibil să se calculeze un număr exact de persoane fără adăpost în UE și diferențele de măsurare utilizate pentru țările individuale fac imposibilă compararea acestora, grupurile arată că statisticile care sunt disponibile arată o imagine întunecată în ceea ce privește fenomenul lipsei de adăpost în regiune.Potrivit raportului, Finlanda este singura țară din UE în care fenomenul persoanele fără adăpost nu se află în plină ascensiune, cu o scădere de 10% înregistrată în 2016 în comparație cu 2013. Acest lucru se datorează faptului că tratează lipsa de adăpost ca problemă de locuință și, prin urmare, și s-au angajat să furnizeze locuințe accesibile  pentru populația lor fără adăpost.Între 2010 și 2016,costul locuințelor pentru gospodăriile sărace a crescut în trei sferturi din țările UE. Această creștere a fost deosebit de pronunțată pentru chiriașii săraci (24 din 28 de țări au raportat creșteri ale costurilor locuințelor), 19 țări înregistrând inegalități în ceea ce privește costurile locuințelor,din care în șapte în mod semnificativ (Danemarca, Olanda, Portugalia, și Ungaria). În unele țări, creșterea inegalității se explică prin creșterea ponderii veniturilor gospodăriilor casnice cheltuite pe costurile locuințelor (în timp ce această proporție a scăzut pentru populație în ansamblu), adică Germania, Țările de Jos și Danemarca.În medie, o gospodărie din zece în UE a cheltuit mai mult de 40% din venitul disponibil pe locuințe în 2016. Șase țări au fost “depășite de fenomenul locuințelor”: Grecia, Bulgaria, Germania, Danemarca, România și Regatul Unit. Mai mult de un sfert dintre gospodăriile sărace trăiau în condiții de suprapopulare în 13 țări din UE. În timp ce supraaglomerarea și deprivarea severă a locuințelor erau probleme care au afectat o proporție masivă a populației din țările din Europa Centrală și de Est (în special în România, unde aproape jumătate dintre gospodăriile sărace au avut degradări grave la locuințe), gospodăriile din restul Europei nu au fost cruțate, numărul gospodăriilor sărace care trăiesc în condiții de supraaglomerare în Olanda s-a triplat în decurs de șase ani.Toată energia și eforturile europene trebuie să se concentreze pe cealaltă Europă, numărul tot mai mare de persoane care se confruntă cu lipsa de adăpost și excluderea locuințelor, a cărei confruntare se schimbă, deoarece începe să fie o parte din ce în ce mai mare a populației.Potrivit fondatorului și președintelui Asociației Casa Ioana, Ian Tilling, persoanele care se confruntă cu lipsa de adăpost sunt afectate în mod deosebit, se regăsesec la marginea societății și se confruntă cu bariere aparent insurmontabile în încercarea de a-și schimba situația în bine, în special în ceea ce privește locuințele la prețuri accesibile.

Miercuri, 19 decembrie 2018, între orele 12:00 și 14:00, la Gara de Nord, București, Asociația Casa Ioana, împreună cu voluntari din ambasadele britanice și americane, întreprinderi locale și alți voluntari, vor servi mese calde și vor oferi haine și alte obiecte esențiale persoanelor fără locuințe și sărace din București. Ajutând pentru a servi mesele la eveniment va fi ambasadorul britanic în România, Andrew Noble, și  ambasadorul american în România, Hans Klemm, precum și Managerul General Al hotelului InterContinental în București, Lior Bebera.

Evenimentul este sprijinit de către Direcţia Generală de Asistenţă Socială a Municipiului Bucureşti. Cele 300 de porții de mâncare au fost oferite şi pregătite de către Hotel Intercontinental. Alte companii si donatori voluntari au donat bani şi alte lucruri necesare, în semn de solidaritate cu persoanele fără adăpost.

 În ciuda faptului că se estimează un număr aproximativ de 5,000 de persoane fără adăpost în Bucureşti, este imposibil să se cunoască numărul real al oamenilor care trăiesc în condiţii aspre pe străzile Capitalei. Mulţi alţii trăiesc în adăposturi supra-aglomerate sau în condiţii inadecvate, în timp ce alţii găsesc adăpost temporar pe la prieteni. O lipsă acută a locuinţelor convenabile din punct de vedere financiar, corelată cu lipsa unui loc de muncă stabil, reprezintă cauze semnificative ale fenomenului persoanelor fără adăpost. Un număr tot mai mare de familii își pierd locuințele, fiind forțate să ajungă în stradă, printre care foarte multe experimentează violența domestică.

Odată ce trăiesc pe stradă, mulţi oameni fără adăpost consideră că este dificil să câştige suficient pentru a găsi un loc decent unde sa trăiască. În ciuda faptului că între o treime şi o jumătate dintre aceştia sunt angajaţi, cei mai mulţi lucrează „la negru” sau nu sunt suficient plătiţi pentru a-şi satisface nevoile de bază. Mulţi alţii lucrează în regim part-time ceea ce înseamnă că nu au suficiente resurse financiare. O mulţime de oameni fără adăpost au câte două sau trei locuri de muncă la un moment dat, însă veniturile mici nu îi ajută foarte mult. Fără locuri de muncă legale, cei mai mulţi se află în afara sistemului de asistenţă socială şi de sănătate.

Ian Tilling spune că un loc de muncă și o creșă/grădiniță decente reprezintă două ingrediente vitale pentru a scăpa de viaţa de pe stradă. “Lucrăm cu mame care au fost adesea forțate să depindă de partenerul abuzator în ceea ce privește căminul și securitatea financiară. În plus, multe dintre acestea trebuie să combată bariere, cum ar fi dificultatea de a găsi și menține un loc de muncă decent si lipsa de sprijin în ceea ce priveşte îngrijirea copilului pe durata orelor de muncă. Într-un astfel de mediu competitiv, dificultăţile cu care se confruntă aceşti părinţi sunt aproape insurmontabile pentru ocuparea forţei de muncă. “

 Nu există un singur motiv pentru care oamenii devin persoane fără adăpost. Deşi sunt factori comuni care, laolaltă, determină persoanele să trăiască în stradă: problemele financiare, lipsa unui loc de muncă şi dezbinarea familială, motivele pentru care o persoană rămâne fără adăpost sunt complexe şi de cele mai multe ori se află în afara sferei de control. Astfel, dacă o persoană nu are resursele necesare prevenirii situaţiei de a nu avea o locuinţă, atunci este puţin probabil să aibă resursele necesare depăşirii situaţiei de a trăi pe stradă fără ajutor specializat.

 Acest eveniment nu este un act de caritate, ci unul de solidaritate şi recunoaştere a drepturilor persoanei la hrană şi dreptul la un adăpost. Violența domestică este de asemenea o cauză majoră a lipsei de locuință.

Evenimentul îşi doreşte să aducă în prim plan problemele cu care persoanele fără adăpost se confruntă. Andreea Gheorghe, manager al adăpostului Casa Ioana din Bucureşti, declară: “Din păcate, beneficiile economice nu au fost resimțite de aproape jumătate dintre români, lăsând în urmă foarte multe persoane marginalizate și extrem de vulnerabile. Știm că un bol de supă și câteva haine nu vor schimba perspectivele lor pe termen lung, dar sperăm că acest eveniment va crește gradul de conștientizare a barierelor întâmpinate de persoanele care se confruntă cu lipsa de adăpost în încercarea lor de a-și depăși situația.